De-a lungul istoriei, invitația de nunta sa schimbat drastic. Invitațiile Moderne In ziua de astăzi a devenit o obișnuinta împărțirea invitațiilor pentru potențiali invitați. Poate ne grăbim cu evoluția invitației … sau poate nu. Totuși este interesant sa aflam de unde a pornit tradiția invitațiilor de nunta. Crainicul orașului În vremurile de mult trecute, încă înainte de secolul al 18-lea, familiile angajau crainici să anunțe nunta în public. Cine auzea anunțul crainicului se putea considera a fi invitat  la festivitate. Desigur, acest lucru a însemnat că orice vagabond ar putea participa la nunta fără problema. Aceasta a fost o problemă care a necesitat o rezolvare. Începutul invitațiilor de nunta La începutul anilor 1700, formatul sa schimbat. Numai roialităţile şi elita au trimis invitațiile de nunta. Caligrafi calificați se angajau să scrie știri despre  nunta si logodna cuplurilor. Invitațiile și anunțurile au fost scrise pe pergament suluri, înainte de a fi laminate în sus și sigilate cu ceară. Nu toată lumea a fost educata în acele zile, astfel încât nu au putut semna propriile documente. Sigiliu de ceara a fost semnătura individuala a unei familii . Dacă nu își puteau permite caligraf, evident că nu erau din familii regale.  Crearea Placilor de Metal Această placă a fost inscripționată gravată într-un format de imagine în oglindă şi apoi acoperite cu cerneală. Placa era apăsată tare pe o foaie de hârtie şi  lăsa o impresie ridicata din imaginea de mai jos. O foaie de hârtie a fost apoi plasat peste scris pentru a menține cerneală de a întina. Acesta este motivul pentru care hârtia absorbantă este adesea inclusa in invitațiile de nunta si astăzi. Deşi nu mai exista problema întinării cu cerneală, tradiţia rămâne. Invitații scrise de mână și gravate Invitații scrise de mână sau gravate au fost utilizate-a lungul secolelor 17, 18, şi 19.  Până în 1800 când hârtia din fibre de bumbac a devenit disponibila. În acel moment, sistemul de distribuție a fost nesigur. Familiile  scriau note la rudele lor şi le livrau din mână în mână. Un om era angajat sa meargă călare şi împărțea  invitațiile de nunta la membrii familiei. Pentru a păstra confidențialitatea se foloseau plicuri duble. A apărut o noua problema. Femeia casei nu putea atinge corespondenta datorita mâinilor murdare. De aceea un servitor sau menajera va deschide plicul purtând mănuși. Plicul interior urma a fi pus pe o tava si înmânată destinatarului. Aceasta metoda a ținut pana in secolul 20 când sistemul de corespondenta a dovedit a fi de încredere. Deși au avut loc schimbări multe tradiții se păstrează si sunt valabile la invitațiile moderne.